Ati primit rezultatul buletinului de analiza apa si ati identificat probleme pe care trebuie sa le rezolvati, insa,din pacate, nu exista un singur echipament care sa poata trata toti contaminantii din apa.

Apa este un solvent universal care capteaza din put pana la bateriile din casa diferite tipuri de contaminanti ce pot cauza boli intestinale. In majoritatea cazurilor calitatea apei variaza semnificativ de la o sursa la alta, iar contaminantii microbiologici au nevoie de o solutie tehnica diferita de cea necesara pentru tratarea contaminantilor fizico-chimici. Pentru a putea alege echipamentul optim nevoilor dumneavoastra trebuie sa cunoasteti principiile de baza ale proceselor de tratare a apei.

Adsorbtia: Procesul de adsorbtie implica adeziunea contaminantilor pe suprafata unui material adsorbant. De cele mai multe ori, mediul de filtrare folosit este carbunele activ, deoarece prezinta eficienta ridicata in retinerea compusilor chimici de natura organica, a hidrogenului sulfurat recunoscut prin mirosul specific de “ou clocit” in apa si desigur, a clorului liber rezidual provenit din procesul de clorinare a apei. Din pacate, carbune activ este un mediu propice pentru gazduirea virusilor si a bacteriilor din apa, astfel incat filtrul adsorbant cu carbune activ trebuie montat pe o instalatie cu apa sigura din punct de vedere microbiologic.

Dezinfectia: Scopul procesului de dezinfectie este acela de a distruge sau de a face inactivi microbii din apa de tipul: E.coli, Cryptosporidium, Giardia, bacterii coliforme, enterococi intestinali, etc. Procesul de dezinfectie a apei poate fi: proces fizic – prin expunerea apei la lumina UV sau proces chimic – prin tratarea apei cu reactivi chimici de tipul: clor, ozon sau peroxid de hidrogen.

Distilarea: Procesul de distilare este unul din cele mai vechi si mai simple metode de purificare a apei. Principiul procesului de distilare este acela ca apa sub forma lichida poate transporta tot felul de contaminanti, insa nu si sub forma de gaz. Astfel, prin simpla fierbere a apei si trecerea acesteia din stare lichida in stare gazoasa, contaminantii sunt eliminati in totalitate. Vaporii de apa rezultati din fierbere trec prin serpentine de racire avand loc procesul de condensare a vaporilor si trecerea apei din nou in forma lichida. Apa rezultata in urma acestui proces prezinta o puritate ridicata. Distilarea apei este un proces de purificare eficient, insa costurile de productie sunt ridicate.

Filtrarea: Filtrarea este procesul de trecere a apei printr-un material poros cu rolul de a indeparta particulele solide in suspensie. De cele mai multe ori, un filtru de sedimente va fi folosit ca prima etapa de tratare a apei pentru a indeparta particulele mai mari, putand fi urmat de filtre mai fine. Dimensiunea porului este exprimata in microni (µ).

Schimbul ionic:

Schimbul ionic este procesul prin care ionii dintr-o solutie sunt transformati intr-un produs solid care elibereaza ioni de un alt tip, dar de aceeasi polaritate. Exemplul clasic este reprezentat de procesul de dedurizare a apei, unde are loc un schimb cationic (particula cu sarcina pozitiva). Aceasta inseamna ca ionii din solutie (carbonatii de calciu si magneziu) sunt inlocuiti cu ionii de pe suprafata schimbatorului de ioni (rasina cationica) – ionii de calciu din apa dura sunt schimbati cu ionii de sodiu care raman in apa tratata. Pentru ca fierul in apa este cation (ion incarcat pozitiv), procesul de dedurizare a apei poate fi folosit si pentru indepartarea fierului din apa. Acest lucru se aplica, de obicei, numai pentru apele cu un continut scazut de fier.

Oxidarea: Procesul de oxidare reprezinta transferul de electroni ai moleculei contaminatului din apa la agentul de oxidare. Un exemplu comun de tratare a apei este oxidarea ionului de fier feros (Fe²⁺) care este solubil in apa, in fier feric (Fe³⁺) care nu este solubil in apa. Ionii de fier feric vor forma apoi compusi care precipita si pot fi filtrati. Agenti de oxidare folositi in tratarea apei: clor, ozon, peroxid de hidrogen si oxigen.

Osmoza inversa: Procesul de osmoza inversa reprezinta procesul de purificare a apei prin utilizarea unei membrane semi-permeabile cu rolul de a elimina ionii dizolvati, metale, compusi organici si pesticide din apa. Cu toate acestea, eficienta sistemului de osmoza inversa va depinde de tipul de membrana si de calitatea apei brute. Pentru rezultate optime sunt necesare etape suplimentare de filtrare si tratare a apei. Deoarece in urma procesul de osmoza inversa rezulta o cantitate mare de apa reziduala, aceasta metoda este practica, insa risipitoare.

Tabelul de mai jos prezinta mai multe tipuri de contaminanti comuni in apa si posibilele optiuni de tratare. Este putin probabil ca apa sa contina doar unul dintre acesti contaminanti.